Liz
Administrator
 Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 326
|
|
Mitologia japoneză este un sistem complex de credințe. Panteonul șintoist cuprinde o colecție de peste 8000 kami („zei” sau „spirite” în limba japoneză . Datorită influenței civilizației antice a Chinei, o mare parte din mitologia și religia japoneză provine dinspre vestul arhipelagului. Cu toate acestea există și multe din mituri alcătuite într-un original stil japonez. Mitologia japoneză cuprinde atât tradiții șintoiste și budiste cât și credințe populare legate de agricultură. Articolul de față se va rezuma doar la mituri japoneze privind geneza lumii, la zeități importante și la cele mai cunoscute povești japoneze.
Majoritatea miturilor japoneze, așa cum sunt ele cunoscute astăzi, se găsesc în cărți vechi ca Nihonshoki, Kojiki, etc. Kojiki sau Cronica faptelor antice este cea mai veche carte cunoscută despre mituri, legende și istorie din Japonia. Dintre alte izvoare istorice Shintoshu explică originea divinităților japoneze, dintr-o perspetivă budistă, iar Hotsuma Tsutae aduce o versiune foarte diferită a mitologiei susținând că Amaterasu (zeitatea șintoistă al soarelui) era bărbat și nu femeie, cum spunea tradiția.
Un rezultat notabil al mitologiei japoneze este acela că explică originea familiei imperiale atribuindu-i caracter divin. Cuvântul japonez pentru „împăratul Japoniei” este tennō (天皇, ceea ce literal înseamnă „împărat ceresc” sau „împărat divin” (caracterul 天 înseamnă „rai”, „paradis”).
Divinități
Kami și Megami, Cei șapte zei ai norocului
Listă de divinități în mitologia japoneză
Ființe fabuloase și spirite
Dragoni, Obake, Yōkai, Yūrei, Shinigami
Listă de ființe legendare în mitologia japoneză
Personaje legendare
Abe no Seimei, Hidari Jingoro, Kintaro, Momotaro, Nezumi Kozo, Tamamo no Mae, Tomoe Gozen, Urashima Tarō
Locuri mitice și sacre
Horai, Muntele Hiei, Muntele Fuji, Rashōmon, Ryugu-jo, Suzakumon, Takamagahara, Yomi
Obiecte sacre
Amenonuhoko, Kusanagi, Tonbogiri
Cele trei comori sacre
Scrieri
Konjaju Monogatari, Kwaidan, Otogizoshi, Yotsuya Kaidan
Shinto și Budism
Festivalul Bon, Tanabata
Folcloriști
Glen Grant, Lafcadio Hearn, Shigeru Mizuki
Ortografia numelor proprii
O mulțime de zeități apar pe „scena” mitologiei japoneze, și au multiple nume alternative. În plus, câteva din numele lor sunt așa de lungi ceea ce poate deveni incomod pentru majoritatea cititorilor. Pentru acest motiv articolul trece în revistă cele mai proeminente nume și le dă în formă abreviată. Cititorii trebuie să fie conștienți că și alte forme abreviate sunt de asemenea folosite.
(De exemplu, Ninigi, sau în variantă completă Ame-Nigishikuni-Nigishiamatsuhiko-Hikono-no-Ninigi-no-Mikoto poate să fie abreviat și Hikoho-no-Ninigi sau Hono-Ninigi.)
În unele locuri din acest articol, numele proprii sunt scrise într-o manieră arhaică. În acest articol literele h, y și w subliniate sunt sunete mute; ele sunt omise din ortografia modernă. (Convenția sublinierii acestor litere este valabilă doar în acest articol.) Unele silabe sunt modernizate după cum urmează (vezi și limba japoneză și romanizarea limbii):
hu devine fu.
zi și di devin ji. (deosebirea dispare)
zu și du devin dzu. (deosebirea dispare)
oo devine o sau oh.
Mitul creației
Primii zei au făurit două ființe divine, una masculină, Izanagi, și una feminină, Izanami și le-au însărcinat cu crearea primului pământ. Pentru a le ajuta să facă acest lucru zeii le-au dat și o halebardă, decorată cu nestemate, cunoscută sub numele de Amanonuhoko (Halebarda divină a mlaștinii). Cele două zeități au plecat apoi pe podul dintre rai și pământ, Amenoukihashi („Podul plutitor al Paradisului”) și au agitat marea cu halebarda. Când stropi de apă sărată au căzut de pe halebardă, au format insula Onogoro. Izanagi și Izanami au coborât de pe pod și și-au făcut o casă pe insulă. În final, ei hotărât să se împreuneze pentru a popula insula. Au construit un stâlp numit Amenomihashira, iar în jurul lui un palat numit Yahirodono. Izanagi și Izanami au îconjurat în direcții opuse coloana construită în centru, iar când s-au întâlnit Izanami, zeitatea feminină, a fost cea care a vorbit prima. Lui Izanagi nu i s-a părut acest lucru potrivit, dar în cele din urmă a avut cu Izanami doi copii: Hiruko și Awashima, care însă având un aspect neplăcut nu au fost considerați zeități.
Rușinați, Izanagi și Izanami au pus copii într-o barcă și le-au dat drumul pe mare, apoi i-au întrebat pe zei cu ce au greșit în ritualul, de au avut acei copii. Li s-a spus că Izanagi trebuia să vorbească primul și nu Izanami, deoarece el era zeitatea masculină. Astfel cei doi au reluat ceremonia, mergând în jurul stâlpului, iar când s-au întâlnit, Izanagi a fost cel care a rupt tăcerea. Uniunea lor a avut succes de această dată.
De această dată, copii lor au fost cei opt Ōyashima, sau cele opt insule mari ale Japoniei:
Awazi
Iyo (mai târziu Shikoku)
Ogi
Tsukusi (mai târziu Kyushu)
Iki
Tsushima
Sado
Yamato (mai târziu Honshu)
Hokkaido, Chishima, și Okinawa nu făceau parte din Japonia în vremurile antice.
Ei au mai avut drept copii încă șase insule și un mare număr de zeități. Izanami, cu toate acestea, a murit dând naștere copilului Kagututi („încarnarea focului”) sau Ho-Masubi („cauzatorul de foc”). Zeița a fost îngropată pe Muntele Hiba, la granița dintre vechile provincii Izumo și Hoki, lângă orașul modern Yasugi. Din cauza furiei pierderii jumătății sale, Izanagi l-a ucis pe Kagutiti. Moartea lui a creat de asemenea o mulțime de zeități.
Mai multe detalii la :
Mitologia japoneza este una foarte interesanta ce merita citita.. 
|
|
